cărpinel

Romanian

Etymology

From carpen +‎ -el.

Noun

cărpinel m (plural cărpinei)

1. diminutive of carpen

Declension

Declension of cărpinel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cărpinel	cărpinelul	(niște) cărpinei	cărpineii
genitive/dative	(unui) cărpinel	cărpinelului	(unor) cărpinei	cărpineilor
vocative	cărpinelule		cărpineilor