cărucior

Romanian

Etymology

From căruț +‎ -ior.

Noun

cărucior n (plural cărucioare)

1. diminutive of căruț; small cart
2. baby pram

Declension

Declension of cărucior

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cărucior	căruciorul	(niște) căruciore	căruciorele
genitive/dative	(unui) cărucior	căruciorului	(unor) căruciore	căruciorelor
vocative	căruciorule		căruciorelor