cărunțel

Romanian

Etymology

From cărunt +‎ -el.

Adjective

cărunțel m or n (feminine singular cărunțelă, masculine plural cărunțeli, feminine and neuter plural cărunțele)

1. diminutive of cărunt

Declension

Declension of cărunțel

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cărunțel		cărunțelă	cărunțeli	cărunțele
	definite	cărunțelul		cărunțela	cărunțelii	cărunțelele
genitive/ dative	indefinite	cărunțel		cărunțele	cărunțeli	cărunțele
	definite	cărunțelului		cărunțelei	cărunțelilor	cărunțelelor