căușel

Romanian

Etymology

From căuș +‎ -el.

Noun

căușel n (plural căușele)

1. diminutive of căuș

Declension

Declension of căușel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) căușel	căușelul	(niște) căușele	căușelele
genitive/dative	(unui) căușel	căușelului	(unor) căușele	căușelelor
vocative	căușelule		căușelelor