canțonier

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian canzoniere.

Noun

canțonier n (plural canțoniere)

1. songbook

Declension

Declension of canțonier

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) canțonier	canțonierul	(niște) canțoniere	canțonierele
genitive/dative	(unui) canțonier	canțonierului	(unor) canțoniere	canțonierelor
vocative	canțonierule		canțonierelor