cataloga

See also: catalogá

Catalan

Verb

cataloga

1. inflection of catalogar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Italian

Verb

cataloga

1. inflection of catalogare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

cataloga

1. inflection of catalogar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French cataloguer.

Pronunciation

• IPA^(key): /ka.ta.loˈɡa/

Verb

a cataloga (third-person singular present cataloghează, past participle catalogat) 1st conj.

1. to catalogue

Conjugation

    conjugation of cataloga (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a cataloga
gerund			catalogând
past participle			catalogat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cataloghez	cataloghezi	cataloghează	catalogăm	catalogați	cataloghează
	imperfect	catalogam	catalogai	cataloga	catalogam	catalogați	catalogau
	simple perfect	catalogai	catalogași	catalogă	catalogarăm	catalogarăți	catalogară
	pluperfect	catalogasem	catalogaseși	catalogase	catalogaserăm	catalogaserăți	catalogaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cataloghez	să cataloghezi	să catalogheze	să catalogăm	să catalogați	să catalogheze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cataloghează			catalogați
	negative		nu cataloga			nu catalogați

Further reading

• cataloga in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

Spanish

Verb

cataloga

1. inflection of catalogar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative