chiorăitură

Romanian

Etymology

From chiorăi +‎ -tură.

Noun

chiorăitură f (plural chiorăituri)

1. squeaking

Declension

Declension of chiorăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) chiorăitură	chiorăitura	(niște) chiorăituri	chiorăiturile
genitive/dative	(unei) chiorăituri	chiorăiturii	(unor) chiorăituri	chiorăiturilor
vocative	chiorăitură, chiorăituro		chiorăiturilor