ciocănitură

Romanian

Etymology

From ciocăni +‎ -tură.

Noun

ciocănitură f (plural ciocănituri)

1. knock

Declension

Declension of ciocănitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciocănitură	ciocănitura	(niște) ciocăniture	ciocăniturele
genitive/dative	(unei) ciocăniture	ciocăniturei	(unor) ciocăniture	ciocăniturelor
vocative	ciocănitură, ciocănituro		ciocăniturelor