ciorăpel

Romanian

Etymology

From ciorap +‎ -el.

Noun

ciorăpel m (plural ciorăpei)

1. diminutive of ciorap

Declension

Declension of ciorăpel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ciorăpel	ciorăpelul	(niște) ciorăpei	ciorăpeii
genitive/dative	(unui) ciorăpel	ciorăpelului	(unor) ciorăpei	ciorăpeilor
vocative	ciorăpelule		ciorăpeilor