ciuntitură

Romanian

Etymology

From ciunti +‎ -tură.

Noun

ciuntitură f (plural ciuntituri)

1. cut

Declension

Declension of ciuntitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciuntitură	ciuntitura	(niște) ciuntiture	ciuntiturele
genitive/dative	(unei) ciuntiture	ciuntiturei	(unor) ciuntiture	ciuntiturelor
vocative	ciuntitură, ciuntituro		ciuntiturelor