clăncăire

Romanian

Etymology

From clăncăi +‎ -re.

Noun

clăncăire f (plural clăncăiri)

1. clinking

Declension

Declension of clăncăire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clăncăire	clăncăirea	(niște) clăncăiri	clăncăirile
genitive/dative	(unei) clăncăiri	clăncăirii	(unor) clăncăiri	clăncăirilor
vocative	clăncăire, clăncăireo		clăncăirilor