clătinătură

Romanian

Etymology

From clătina +‎ -ătură.

Noun

clătinătură f (plural clătinături)

1. shake

Declension

Declension of clătinătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) clătinătură	clătinătura	(niște) clătinături	clătinăturile
genitive/dative	(unei) clătinături	clătinăturii	(unor) clătinături	clătinăturilor
vocative	clătinătură, clătinăturo		clătinăturilor