cofra

Romanian

Etymology

Borrowed from French coffrer.

Verb

a cofra (third-person singular present cofrează, past participle cofrat) 1st conj.

1. to make formwork

Conjugation

    conjugation of cofra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a cofra
gerund			cofrând
past participle			cofrat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cofrez	cofrezi	cofrează	cofrăm	cofrați	cofrează
	imperfect	cofram	cofrai	cofra	cofram	cofrați	cofrau
	simple perfect	cofrai	cofrași	cofră	cofrarăm	cofrarăți	cofrară
	pluperfect	cofrasem	cofraseși	cofrase	cofraserăm	cofraserăți	cofraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cofrez	să cofrezi	să cofreze	să cofrăm	să cofrați	să cofreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cofrează			cofrați
	negative		nu cofra			nu cofrați