colecționa

Romanian

Etymology

Borrowed from French collectionner.

Verb

a colecționa (third-person singular present colecționează, past participle colecționat) 1st conj.

1. to collect

Conjugation

    conjugation of colecționa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a colecționa
gerund			colecționând
past participle			colecționat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	colecționez	colecționezi	colecționează	colecționăm	colecționați	colecționează
	imperfect	colecționam	colecționai	colecționa	colecționam	colecționați	colecționau
	simple perfect	colecționai	colecționași	colecționă	colecționarăm	colecționarăți	colecționară
	pluperfect	colecționasem	colecționaseși	colecționase	colecționaserăm	colecționaserăți	colecționaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să colecționez	să colecționezi	să colecționeze	să colecționăm	să colecționați	să colecționeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		colecționează			colecționați
	negative		nu colecționa			nu colecționați