colibioară

Romanian

Etymology

From colibă +‎ -oară.

Noun

colibioară f (plural colibioare)

1. diminutive of colibă

Declension

Declension of colibioară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) colibioară	colibioara	(niște) colibioare	colibioarele
genitive/dative	(unei) colibioare	colibioarei	(unor) colibioare	colibioarelor
vocative	colibioară, colibioaro		colibioarelor