competență

Romanian

Etymology

Borrowed from French compétence, Late Latin competentia.

Pronunciation

• IPA^(key): /kom.peˈten.t͡sə/

Noun

competență f (plural competențe)

1. competence
2. competency

Declension

Declension of competență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) competență	competența	(niște) competențe	competențele
genitive/dative	(unei) competențe	competenței	(unor) competențe	competențelor
vocative	competență, competențo		competențelor

Related terms

• competent
• competiție