confiență

Romanian

Etymology

Borrowed from French confiance. By surface analysis, confia +‎ -ență.

Noun

confiență f (plural confiențe)

1. confidence

Declension

Declension of confiență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) confiență	confiența	(niște) confiențe	confiențele
genitive/dative	(unei) confiențe	confienței	(unor) confiențe	confiențelor
vocative	confiență, confiențo		confiențelor