consimțire

Romanian

Etymology

From consimți +‎ -re.

Noun

consimțire f (plural consimțiri)

1. willingness

Declension

Declension of consimțire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) consimțire	consimțirea	(niște) consimțiri	consimțirile
genitive/dative	(unei) consimțiri	consimțirii	(unor) consimțiri	consimțirilor
vocative	consimțire, consimțireo		consimțirilor