consimțit

Romanian

Etymology

From consimți.

Adjective

consimțit m or n (feminine singular consimțită, masculine plural consimțiți, feminine and neuter plural consimțite)

1. consented

Declension

Declension of consimțit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	consimțit		consimțită	consimțiți	consimțite
	definite	consimțitul		consimțita	consimțiții	consimțitele
genitive/ dative	indefinite	consimțit		consimțite	consimțiți	consimțite
	definite	consimțitului		consimțitei	consimțiților	consimțitelor

Verb

consimțit (past participle of consimți)

1. past participle of consimți