cotreanță

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian kotroncz.

Noun

cotreanță f (plural cotrențe)

1. tatter, rag

Declension

Declension of cotreanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cotreanță	cotreanța	(niște) cotrențe	cotrențele
genitive/dative	(unei) cotrențe	cotrenței	(unor) cotrențe	cotrențelor
vocative	cotreanță, cotreanțo		cotrențelor