cumințit

Romanian

Etymology

Past participle of cuminți.

Adjective

cumințit m or n (feminine singular cumințită, masculine plural cumințiți, feminine and neuter plural cumințite)

1. to wisen

Declension

Declension of cumințit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cumințit		cumințită	cumințiți	cumințite
	definite	cumințitul		cumințita	cumințiții	cumințitele
genitive/ dative	indefinite	cumințit		cumințite	cumințiți	cumințite
	definite	cumințitului		cumințitei	cumințiților	cumințitelor

Verb

cumințit (past participle of cuminți)

1. past participle of cuminți