dănăcie

Romanian

Etymology

From dănac +‎ -ie.

Noun

dănăcie f (plural dănăcii)

1. youth (time of life)

Declension

Declension of dănăcie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dănăcie	dănăcia	(niște) dănăcii	dănăciile
genitive/dative	(unei) dănăcii	dănăciei	(unor) dănăcii	dănăciilor
vocative	dănăcie, dănăcio		dănăciilor

References

• dănăcie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN