dăngăni

Romanian

Etymology

From dang +‎ -ăni.

Verb

a dăngăni (third-person singular present dăngănește, past participle dăngănit) 4th conj.

1. to chime

Conjugation

    conjugation of dăngăni (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a dăngăni
gerund			dăngănind
past participle			dăngănit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dăngăn	dăngăni	dăngăne	dăngănim	dăngăniți	dăngăn
	imperfect	dăngăneam	dăngăneai	dăngănea	dăngăneam	dăngăneați	dăngăneau
	simple perfect	dăngănii	dăngăniși	dăngăni	dăngănirăm	dăngănirăți	dăngăniră
	pluperfect	dăngănisem	dăngăniseși	dăngănise	dăngăniserăm	dăngăniserăți	dăngăniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dăngăn	să dăngăni	să dăngănă	să dăngănim	să dăngăniți	să dăngănă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dăngăne			dăngăniți
	negative		nu dăngăni			nu dăngăniți