dantela
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French denteler.
Verb
edita dantela (third-person singular present dantelează, past participle dantelat) 1st conj.
- to lace
Conjugation
edit conjugation of dantela (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a dantela | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dantelând | ||||||
| past participle | dantelat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dantelez | dantelezi | dantelează | dantelăm | dantelați | dantelează | |
| imperfect | dantelam | dantelai | dantela | dantelam | dantelați | dantelau | |
| simple perfect | dantelai | dantelași | dantelă | dantelarăm | dantelarăți | dantelară | |
| pluperfect | dantelasem | dantelaseși | dantelase | dantelaserăm | dantelaserăți | dantelaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dantelez | să dantelezi | să danteleze | să dantelăm | să dantelați | să danteleze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dantelează | dantelați | |||||
| negative | nu dantela | nu dantelați | |||||