deșerție

Romanian

Etymology

From deșert +‎ -ie.

Noun

deșerție f (plural deșerții)

1. (obsolete) futility

Declension

Declension of deșerție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) deșerție	deșerția	(niște) deșerții	deșerțiile
genitive/dative	(unei) deșerții	deșerției	(unor) deșerții	deșerțiilor
vocative	deșerție, deșerțio		deșerțiilor

References

• deșerție in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN