decepționat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of decepționa.
Adjective edit
decepționat m or n (feminine singular decepționată, masculine plural decepționați, feminine and neuter plural decepționate)
Declension edit
Declension of decepționat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | decepționat | decepționată | decepționați | decepționate | ||
| definite | decepționatul | decepționata | decepționații | decepționatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | decepționat | decepționate | decepționați | decepționate | ||
| definite | decepționatului | decepționatei | decepționaților | decepționatelor | |||