decerna

See also: décerna

Galician

Verb

decerna

1. inflection of decerner:
   1. first/third-person singular present subjunctive
   2. third-person singular imperative

Italian

Verb

decerna

1. inflection of decernere:
   1. first/second/third-person singular present subjunctive
   2. third-person singular imperative

Anagrams

• Rendace, caderne, darcene, dracene

Romanian

Etymology

Borrowed from French décerner, from Latin decernere.

Verb

a decerna (third-person singular present decernă, past participle decernat) 1st conj.

1. to award

Conjugation

    conjugation of decerna (first conjugation, no infix)

infinitive			a decerna
gerund			decernând
past participle			decernat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	decern	decerni	decernă	decernăm	decernați	decernă
	imperfect	decernam	decernai	decerna	decernam	decernați	decernau
	simple perfect	decernai	decernași	decernă	decernarăm	decernarăți	decernară
	pluperfect	decernasem	decernaseși	decernase	decernaserăm	decernaserăți	decernaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să decern	să decerni	să decerne	să decernăm	să decernați	să decerne
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		decernă			decernați
	negative		nu decerna			nu decernați