declasa

Romanian

Etymology

Borrowed from French déclasser.

Verb

a declasa (third-person singular present declasează, past participle declasat) 1st conj.

1. to relegate (demote)

Conjugation

    conjugation of declasa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a declasa
gerund			declasând
past participle			declasat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	declasez	declasezi	declasează	declasăm	declasați	declasează
	imperfect	declasam	declasai	declasa	declasam	declasați	declasau
	simple perfect	declasai	declasași	declasă	declasarăm	declasarăți	declasară
	pluperfect	declasasem	declasaseși	declasase	declasaserăm	declasaserăți	declasaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să declasez	să declasezi	să declaseze	să declasăm	să declasați	să declaseze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		declasează			declasați
	negative		nu declasa			nu declasați