decroșa
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French décrocher.
Verb edit
a decroșa (third-person singular present decroșează, past participle decroșat) 1st conj.
- to unhook
Conjugation edit
conjugation of decroșa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a decroșa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | decroșând | ||||||
past participle | decroșat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | decroșez | decroșezi | decroșează | decroșăm | decroșați | decroșează | |
imperfect | decroșam | decroșai | decroșa | decroșam | decroșați | decroșau | |
simple perfect | decroșai | decroșași | decroșă | decroșarăm | decroșarăți | decroșară | |
pluperfect | decroșasem | decroșaseși | decroșase | decroșaserăm | decroșaserăți | decroșaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să decroșez | să decroșezi | să decroșeze | să decroșăm | să decroșați | să decroșeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | decroșează | decroșați | |||||
negative | nu decroșa | nu decroșați |