decroma

Romanian

Etymology

From de- +‎ croma.

Verb

a decroma (third-person singular present decromează, past participle decromat) 1st conj.

1. to dechrome

Conjugation

    conjugation of decroma (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a decroma
gerund			decromând
past participle			decromat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	decromez	decromezi	decromează	decromăm	decromați	decromează
	imperfect	decromam	decromai	decroma	decromam	decromați	decromau
	simple perfect	decromai	decromași	decromă	decromarăm	decromarăți	decromară
	pluperfect	decromasem	decromaseși	decromase	decromaserăm	decromaserăți	decromaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să decromez	să decromezi	să decromeze	să decromăm	să decromați	să decromeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		decromează			decromați
	negative		nu decroma			nu decromați