decuplare

Romanian

Etymology

From decupla +‎ -re.

Noun

decuplare f (plural decuplări)

1. decoupling

Declension

Declension of decuplare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) decuplare	decuplarea	(niște) decuplări	decuplările
genitive/dative	(unei) decuplări	decuplării	(unor) decuplări	decuplărilor
vocative	decuplare, decuplareo		decuplărilor

Spanish

Verb

decuplare

1. first/third-person singular future subjunctive of decuplar