defibra
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French défibrer.
Verb
edita defibra (third-person singular present defibrează, past participle defibrat) 1st conj.
- to defibrate
Conjugation
edit conjugation of defibra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a defibra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | defibrând | ||||||
| past participle | defibrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | defibrez | defibrezi | defibrează | defibrăm | defibrați | defibrează | |
| imperfect | defibram | defibrai | defibra | defibram | defibrați | defibrau | |
| simple perfect | defibrai | defibrași | defibră | defibrarăm | defibrarăți | defibrară | |
| pluperfect | defibrasem | defibraseși | defibrase | defibraserăm | defibraserăți | defibraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să defibrez | să defibrezi | să defibreze | să defibrăm | să defibrați | să defibreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | defibrează | defibrați | |||||
| negative | nu defibra | nu defibrați | |||||