defrișa

Romanian

Etymology

Borrowed from French défricher.

Verb

a defrișa (third-person singular present defrișează, past participle defrișat) 1st conj.

1. to clear (a forest)

Conjugation

    conjugation of defrișa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a defrișa
gerund			defrișând
past participle			defrișat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	defrișez	defrișezi	defrișează	defrișăm	defrișați	defrișează
	imperfect	defrișam	defrișai	defrișa	defrișam	defrișați	defrișau
	simple perfect	defrișai	defrișași	defrișă	defrișarăm	defrișarăți	defrișară
	pluperfect	defrișasem	defrișaseși	defrișase	defrișaserăm	defrișaserăți	defrișaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să defrișez	să defrișezi	să defrișeze	să defrișăm	să defrișați	să defrișeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		defrișează			defrișați
	negative		nu defrișa			nu defrișați