degreva
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French dégrever.
Verb
edita degreva (third-person singular present degrevează, past participle degrevat) 1st conj.
- (transitive) to unburden
Conjugation
edit conjugation of degreva (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a degreva | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | degrevând | ||||||
| past participle | degrevat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | degrevez | degrevezi | degrevează | degrevăm | degrevați | degrevează | |
| imperfect | degrevam | degrevai | degreva | degrevam | degrevați | degrevau | |
| simple perfect | degrevai | degrevași | degrevă | degrevarăm | degrevarăți | degrevară | |
| pluperfect | degrevasem | degrevaseși | degrevase | degrevaserăm | degrevaserăți | degrevaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să degrevez | să degrevezi | să degreveze | să degrevăm | să degrevați | să degreveze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | degrevează | degrevați | |||||
| negative | nu degreva | nu degrevați | |||||