depolua
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French dépolluer.
Verb
edita depolua (third-person singular present depoluează, past participle depoluat) 1st conj.
- to depollute
Conjugation
edit conjugation of depolua (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a depolua | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | depoluând | ||||||
| past participle | depoluat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | depoluez | depoluezi | depoluează | depoluăm | depoluați | depoluează | |
| imperfect | depoluam | depoluai | depolua | depoluam | depoluați | depoluau | |
| simple perfect | depoluai | depoluași | depoluă | depoluarăm | depoluarăți | depoluară | |
| pluperfect | depoluasem | depoluaseși | depoluase | depoluaserăm | depoluaserăți | depoluaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să depoluez | să depoluezi | să depolueze | să depoluăm | să depoluați | să depolueze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | depoluează | depoluați | |||||
| negative | nu depolua | nu depoluați | |||||