derula

Romanian

Etymology

Borrowed from French dérouler.

Verb

a derula (third-person singular present derulează, past participle derulat) 1st conj.

1. to unfold
2. to rewind (a tape)

Conjugation

    conjugation of derula (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a derula
gerund			derulând
past participle			derulat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	derulez	derulezi	derulează	derulăm	derulați	derulează
	imperfect	derulam	derulai	derula	derulam	derulați	derulau
	simple perfect	derulai	derulași	derulă	derularăm	derularăți	derulară
	pluperfect	derulasem	derulaseși	derulase	derulaserăm	derulaserăți	derulaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să derulez	să derulezi	să deruleze	să derulăm	să derulați	să deruleze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		derulează			derulați
	negative		nu derula			nu derulați