descurajator
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
descurajator m or n (feminine singular descurajatoare, masculine plural descurajatori, feminine and neuter plural descurajatoare)
Declension edit
Declension of descurajator
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | descurajator | descurajatoare | descurajatori | descurajatoare | ||
| definite | descurajatorul | descurajatoarea | descurajatorii | descurajatoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | descurajator | descurajatoare | descurajatori | descurajatoare | ||
| definite | descurajatorului | descurajatoarei | descurajatorilor | descurajatoarelor | |||