desfăcător
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
desfăcător m or n (feminine singular desfăcătoare, masculine plural desfăcători, feminine and neuter plural desfăcătoare)
Declension edit
Declension of desfăcător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | desfăcător | desfăcătoare | desfăcători | desfăcătoare | ||
| definite | desfăcătorul | desfăcătoarea | desfăcătorii | desfăcătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | desfăcător | desfăcătoare | desfăcători | desfăcătoare | ||
| definite | desfăcătorului | desfăcătoarei | desfăcătorilor | desfăcătoarelor | |||
Noun edit
desfăcător m (plural desfăcători)
Declension edit
Declension of desfăcător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) desfăcător | desfăcătorul | (niște) desfăcători | desfăcătorii |
| genitive/dative | (unui) desfăcător | desfăcătorului | (unor) desfăcători | desfăcătorilor |
| vocative | desfăcătorule | desfăcătorilor | ||
References edit
- desfăcător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN