desface
Romanian edit
Etymology edit
Inherited from Vulgar Latin *disfacere, present active infinitive of *disfaciō, from Latin dis- + faciō (“do, make”) or from des- + face. Compare Aromanian disfac, disfatsiri, Catalan desfer, French défaire, Italian disfare, Portuguese desfazer, Spanish deshacer.
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a desface (third-person singular present desface, past participle desfăcut) 3rd conj.
Conjugation edit
conjugation of desface (third conjugation, past participle in -ut)
| infinitive | a desface | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desfăcând | ||||||
| past participle | desfăcut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desfac | desfaci | desface | desfacem | desfaceți | desfac | |
| imperfect | desfăceam | desfăceai | desfăcea | desfăceam | desfăceați | desfăceau | |
| simple perfect | desfăcui | desfăcuși | desfăcu | desfăcurăm | desfăcurăți | desfăcură | |
| pluperfect | desfăcusem | desfăcuseși | desfăcuse | desfăcuserăm | desfăcuserăți | desfăcuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desfac | să desfaci | să desfacă | să desfacem | să desfaceți | să desfacă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desfă | desfaceți | |||||
| negative | nu desface | nu desfaceți | |||||