deszăvorî
Romanian
editEtymology
editVerb
edita deszăvorî (third-person singular present deszăvorăște, past participle deszăvorît) 4th conj.
- to unlatch
Conjugation
edit conjugation of deszăvorî (fourth conjugation, -ăsc- infix)
infinitive | a deszăvorî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deszăvorând | ||||||
past participle | deszăvorât | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deszăvorăsc | deszăvorăști | deszăvorăște | deszăvorâm | deszăvorâți | deszăvorăsc | |
imperfect | deszăvoram | deszăvorai | deszăvora | deszăvoram | deszăvorați | deszăvorau | |
simple perfect | deszăvorâi | deszăvorâși | deszăvorî | deszăvorârăm | deszăvorârăți | deszăvorâră | |
pluperfect | deszăvorâsem | deszăvorâseși | deszăvorâse | deszăvorâserăm | deszăvorâserăți | deszăvorâseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deszăvorăsc | să deszăvorăști | să deszăvorască | să deszăvorâm | să deszăvorâți | să deszăvorască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deszăvorăște | deszăvorâți | |||||
negative | nu deszăvorî | nu deszăvorâți |