dezbobina

Romanian

Etymology

From dez- +‎ bobina.

Verb

a dezbobina (third-person singular present dezbobinează, past participle dezbobinat) 1st conj.

1. to unreel

Conjugation

    conjugation of dezbobina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a dezbobina
gerund			dezbobinând
past participle			dezbobinat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dezbobinez	dezbobinezi	dezbobinează	dezbobinăm	dezbobinați	dezbobinează
	imperfect	dezbobinam	dezbobinai	dezbobina	dezbobinam	dezbobinați	dezbobinau
	simple perfect	dezbobinai	dezbobinași	dezbobină	dezbobinarăm	dezbobinarăți	dezbobinară
	pluperfect	dezbobinasem	dezbobinaseși	dezbobinase	dezbobinaserăm	dezbobinaserăți	dezbobinaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dezbobinez	să dezbobinezi	să dezbobineze	să dezbobinăm	să dezbobinați	să dezbobineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dezbobinează			dezbobinați
	negative		nu dezbobina			nu dezbobinați