deznădăjduit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of deznădăjdui.
Adjective edit
deznădăjduit m or n (feminine singular deznădăjduită, masculine plural deznădăjduiți, feminine and neuter plural deznădăjduite)
Declension edit
Declension of deznădăjduit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | deznădăjduit | deznădăjduită | deznădăjduiți | deznădăjduite | ||
| definite | deznădăjduitul | deznădăjduita | deznădăjduiții | deznădăjduitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | deznădăjduit | deznădăjduite | deznădăjduiți | deznădăjduite | ||
| definite | deznădăjduitului | deznădăjduitei | deznădăjduiților | deznădăjduitelor | |||