deznaționaliza

Romanian

Etymology

From dez- +‎ naționaliza. Calque of French dénationaliser.

Verb

a deznaționaliza (third-person singular present deznaționalizează, past participle deznaționalizat) 1st conj.

1. to denationalize

Conjugation

    conjugation of deznaționaliza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a deznaționaliza
gerund			deznaționalizând
past participle			deznaționalizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	deznaționalizez	deznaționalizezi	deznaționalizează	deznaționalizăm	deznaționalizați	deznaționalizează
	imperfect	deznaționalizam	deznaționalizai	deznaționaliza	deznaționalizam	deznaționalizați	deznaționalizau
	simple perfect	deznaționalizai	deznaționalizași	deznaționaliză	deznaționalizarăm	deznaționalizarăți	deznaționalizară
	pluperfect	deznaționalizasem	deznaționalizaseși	deznaționalizase	deznaționalizaserăm	deznaționalizaserăți	deznaționalizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să deznaționalizez	să deznaționalizezi	să deznaționalizeze	să deznaționalizăm	să deznaționalizați	să deznaționalizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		deznaționalizează			deznaționalizați
	negative		nu deznaționaliza			nu deznaționalizați