dezorientat
Romanian edit
Etymology edit
From past participle of dezorienta. Calque of French désorienté.
Adjective edit
dezorientat m or n (feminine singular dezorientată, masculine plural dezorientați, feminine and neuter plural dezorientate)
Declension edit
Declension of dezorientat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | dezorientat | dezorientată | dezorientați | dezorientate | ||
| definite | dezorientatul | dezorientata | dezorientații | dezorientatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | dezorientat | dezorientate | dezorientați | dezorientate | ||
| definite | dezorientatului | dezorientatei | dezorientaților | dezorientatelor | |||