difuza
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French diffuser.
Verb edit
a difuza (third-person singular present difuzează, past participle difuzat) 1st conj.
- to broadcast
Conjugation edit
conjugation of difuza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a difuza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | difuzând | ||||||
| past participle | difuzat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | difuzez | difuzezi | difuzează | difuzăm | difuzați | difuzează | |
| imperfect | difuzam | difuzai | difuza | difuzam | difuzați | difuzau | |
| simple perfect | difuzai | difuzași | difuză | difuzarăm | difuzarăți | difuzară | |
| pluperfect | difuzasem | difuzaseși | difuzase | difuzaserăm | difuzaserăți | difuzaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să difuzez | să difuzezi | să difuzeze | să difuzăm | să difuzați | să difuzeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | difuzează | difuzați | |||||
| negative | nu difuza | nu difuzați | |||||