dințare

Romanian

Etymology

From dința +‎ -re.

Noun

dințare f (plural dințări)

1. cogging, adding of cogs

Declension

Declension of dințare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dințare	dințarea	(niște) dințări	dințările
genitive/dative	(unei) dințări	dințării	(unor) dințări	dințărilor
vocative	dințare, dințareo		dințărilor