dințat

Romanian

Etymology

From dinte +‎ -at.

Adjective

dințat m or n (feminine singular dințată, masculine plural dințați, feminine and neuter plural dințate)

1. toothed (about cogs)

Declension

Declension of dințat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	dințat		dințată	dințați	dințate
	definite	dințatul		dințata	dințații	dințatele
genitive/ dative	indefinite	dințat		dințate	dințați	dințate
	definite	dințatului		dințatei	dințaților	dințatelor