direcționare

Romanian

Etymology

From direcționa +‎ -re.

Noun

direcționare f (plural direcționări)

1. targeting

Declension

Declension of direcționare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) direcționare	direcționarea	(niște) direcționări	direcționările
genitive/dative	(unei) direcționări	direcționării	(unor) direcționări	direcționărilor
vocative	direcționare, direcționareo		direcționărilor