disoluție

Romanian

Etymology

Borrowed from French dissolution.

Noun

disoluție f (plural disoluții)

1. dissolution

Declension

Declension of disoluție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) disoluție	disoluția	(niște) disoluții	disoluțiile
genitive/dative	(unei) disoluții	disoluției	(unor) disoluții	disoluțiilor
vocative	disoluție, disoluțio		disoluțiilor