distanțier

Romanian

Etymology

From distanță +‎ -ier.

Noun

distanțier n (plural distanțiere)

1. spacer

Declension

Declension of distanțier

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) distanțier	distanțierul	(niște) distanțiere	distanțierele
genitive/dative	(unui) distanțier	distanțierului	(unor) distanțiere	distanțierelor
vocative	distanțierule		distanțierelor